Gabriela Irimia și acuzațiile care nu au primit răspuns oficial

În contextul sistemului educațional privat, unde părinții investesc resurse semnificative pentru un mediu sigur și o educație de calitate, acuzațiile privind fenomenul de bullying necesită o abordare riguroasă și o reacție instituțională clară. Protejarea integrității psihice a elevilor impune o monitorizare atentă și mecanisme transparente de intervenție.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație realizată pe baza unor reclamații formulate de părinți relevă o serie de probleme semnalate în cadrul unei clase a III-a de la Școala Questfield Pipera. Acestea vizează acuzații de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere, aspecte ce generează întrebări privind climatul educațional și răspunsul conducerii instituției.

Contextul educațional și discrepanța față de așteptările părinților

Școlile private din România sunt percepute ca o alternativă superioară sistemului public, prin oferirea unor clase cu efectiv redus și o atenție mai personalizată. Cu toate acestea, conform declarațiilor mai multor părinți, realitatea din clasa coordonată de învățătoarea Gabriela Irimia la Questfield International College contravine acestor principii. Aceștia susțin că elevii nu beneficiază de supraveghere adecvată, iar orele de curs sunt adesea lipsite de o structurare pedagogică corespunzătoare.

Semnale inițiale de alarmă și natura reclamațiilor

Documentele puse la dispoziția redacției indică faptul că primele semne de disconfort au apărut când elevii au început să manifeste anxietate, confuzie și demotivare. Părinții au relatat că învățătoarea nu asigura o supraveghere continuă a clasei, iar un copil a fost desemnat să raporteze comportamentele colegilor, fapt care a generat marginalizare și stigmatizare la nivelul grupului.

Escaladarea tensiunilor și blocajul comunicării

Pe măsură ce aceste aspecte au fost aduse în atenția cadrului didactic și a conducerii școlii, reacțiile au devenit defensive, iar dialogul constructiv s-a transformat în confruntări verbale, conform corespondenței analizate. Acest fapt a afectat relația dintre familie și instituție, diminuând încrederea necesară unui proces educațional sănătos.

Calitatea procesului educațional și performanțele elevilor

Părinții reclamă, de asemenea, un nivel educațional sub standarde, susținând că rezultatele la testele naționale sunt în general scăzute, cu puțini elevi care ating criteriile acceptabile. Această situație este interpretată ca un simptom al problemelor mai largi din cadrul clasei, fără a exista în acest moment evaluări publice care să confirme aceste afirmații.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra climatului clasei

Conform relatărilor, orele ar fi fost adesea nesupravegheate, ceea ce a permis manifestarea unor conflicte între elevi, neadresate corespunzător. Această lipsă de intervenție ar fi contribuit la instaurarea unui mediu haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit frecvente.

Pedepsele aplicate și impactul psihologic asupra copiilor

Părinții au semnalat aplicarea unor sancțiuni considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea, fără explicații clare sau fundament pedagogic. Aceste măsuri sunt percepute drept forme de abuz psihologic, cu potențial negativ asupra dezvoltării emoționale a elevilor.

Manipularea percepțiilor copiilor și pierderea încrederii

De asemenea, în documentele analizate se menționează utilizarea unor tehnici de comunicare ce ar determina copiii să-și conteste propriile percepții, afectând astfel încrederea în sine și raportarea la realitate. Aceste aspecte sunt considerate de părinți drept extrem de problematice, însă nu există la acest moment evaluări externe care să confirme aceste practici.

Efectele cumulative asupra elevilor și avertismente psihologice

Potrivit surselor, climatul creat în clasă generează frică, anxietate și demotivare, ceea ce influențează negativ dorința copiilor de a participa la școală. Specialiști în psihologie educațională avertizează că un astfel de mediu poate conduce la dificultăți de integrare socială și, în cazuri severe, la refuzul școlar.

Reclamații repetate și lipsa intervențiilor documentate

Familia elevilor susține că situația nu reprezintă un caz izolat, existând precedente similare în cadrul aceleiași instituții, care au condus la retragerea unor elevi. Cu toate acestea, nu au fost publicate informații privind evaluări interne sau măsuri disciplinare concrete implementate de conducerea școlii, conform răspunsurilor solicitate în cadrul investigației.

Recomandările părinților pentru îmbunătățirea situației

• evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• supravegherea reală a orelor;
• training obligatoriu în psihologia copilului;
• proceduri clare și transparente pentru sesizări;
• toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Întrebări fără răspuns și responsabilitatea instituțională

Pe parcursul investigației, redacția a solicitat în mod repetat un punct de vedere oficial din partea conducerii Questfield International College. Până la data publicării, nu a fost transmis niciun răspuns public privind acuzațiile sau măsurile luate. Astfel, rămân neclarificate aspecte privind numărul sesizărilor oficiale, existența evaluărilor psihologice sau pedagogice, precum și justificările pentru aplicarea pedepsei sau lipsa intervențiilor vizibile.

De asemenea, întrebările referitoare la mecanismele de protecție împotriva stigmatizării, reacțiile considerate defensive la dialogul cu părinții și asumarea responsabilității privind interesul superior al copilului rămân fără o poziție oficială. Această absență a răspunsurilor contribuie la menținerea unui climat de incertitudine și subliniază necesitatea unei transparențe mai mari în gestionarea cazurilor de bullying în mediul privat.

Detalii suplimentare privind cazul semnalat pot fi consultate în articolul original publicat pe platforma Republica LS.

În concluzie, cazul ridică întrebări fundamentale despre modul în care instituțiile educaționale private asigură protecția și dezvoltarea armonioasă a elevilor. Lipsa unor răspunsuri oficiale și a unor măsuri documentate accentuează nevoia de responsabilizare și transparență, în interesul superior al copiilor și al comunității educaționale în ansamblu.